Independentul® de Constanta

Constanta – cosmopolita, controversata, iubita, injurata…

130 de ani de la crearea Statului Modern Bulgar

Posted by admin® pe Martie 26, 2008

„Relatiile romano-bulgare – sub semnul pragmatismului national-politic, al fratietatii si conlucrarii in secolele XIX-XXI” 

– Interviu cu St. Lascu, presedintele Filialei Constanta a Societatii de Stiinte Istorice din Romania

     Saptamana trecuta, Facultatea de Istorie si Stiinte Politice a Universitatii „Ovidius” din Constanta si Societatea de Stiinte Istorice din Romania (Filiala Constanta) au organizat, separat, doua manifestari stiintifice dedicate Bulgariei – Simpozionul „Semnificatia europeana a zilei de 3 martie 1878”, respectiv Masa rotunda „130 de ani de la aparitia unui nou stat pe harta Europei: Bulgaria”. Despre rostul si semnificatia acestor actiuni ne-a vorbit initiatorul organizarii lor, profesorul constantean Stoica Lascu.

– Rep.: Din titlurile referatelor prezentate la manifestarile stiintifice, potrivit programelor respective, rezulta ca eforturile proprii ale bulgarilor pentru emanciparea de sub dominatia otomana au beneficiat de ajutorul si ospitalitatea romanilor.
     – St.L.: Renasterea bulgara (Vazrajdania) – ce are drept punct de pornire anul 1762, cand calugarul Paisie din Hilandar (una dintre manastirile bulgaresti de la Sfantul Munte Athos) termina de scris o prima Istorie a slavo-bulgarilor, ce s-a constituit intr-un autentic program national-cultural insusit ca atare de catre toti bulgarii – a beneficiat, intr-adevar, de un permanent si foarte generos sprijin logistic si ideatic romanesc; de n-ar fi sa amintesc, aici, ca in Tara Romaneasca a fost tiparit, in 1806, prima carte in limba bulgara moderna si tot aici a fost posibil a aparea, in 1824, primul abecedar bulgar, urmat de alte manuale, respectiv de 229 de titluri de carti editate in perioada 1806-1877 si de 66 de ziare si reviste (1844-1877); ori de faptul ca figurile emblematice ale Vazrajdaniei – intre care Hristo Botev – si-au planificat actiunile revolutionare in spatiul romanesc; sau de evidenta ca sute si sute de specialisti bulgari, inclusiv oameni politici, s-au format in universitatile romanesti. La timpul lor, corifeii Renasterii Bulgariei au relevat, de altfel, ca atare, ospitalitatea si generozitatea romaneasca: „Traim intr-o tara pe care o putem numi a doua Elvetie. Romania, conform Constitutiei sale liberale, permite tuturor nationalitatilor, fara deosebire, sa se dezvolte liber, sa se intareasca si sa progreseze. Noi, bulgarii – scria, in 1869, revolutionarul Gh.S. Racovski, unchiul viitorului lider social-democrat roman dr. C. Racovski -, de asemenea, avem deplina liberate ca nationalitatea noastra sa infloreasca, sa ne imbogatim literatura, sa ne aparam entitatea etnica si raspicat sa ni se auda vocea in toate problemele majore ce ne privesc”.

– Rep.: Totusi, este stiut faptul ca, in decursul vremii, relatiile romano-bulgare au cunoscut, dupa 1878, suisuri si coborasuri…
     – St.L.: Asa este, chestiunea implinirii edificiilor national-statale ale celor doua state, cu aspiratii specifice, si-a pus amprenta ca atare – mai ales in problematica circumstantiata spatiului dintre Dunare si Mare; per ansamblu, insa, relatiile romano-bulgare au evoluat sub semnul pragmatismului national-politic, al fratietatii si conlucrarii in secolele XIX-XXI. Iar schimbul de populatie din toamna anului 1940, dincolo de dramele personale ale celor peste 160.000 de romani si bulgari dobrogeni – circumstantiati ansamblului Dobrogei -, a inlaturat orice posibil contencios; este facilitata, astfel, astazi, o veritabila spiritualizare a granitelor in proiectele comune de modernizare si racordare la valorilor Uniunii Europene – carora, fireste, le sunt atasate valorile nationale proprii, ale celor doua popoare con-europene – roman si bulgar. In perspectiva timpului, 3 martie 1878 – Ziua Nationala a poporului si Statului Bulgar – se constituie, in lumina evolutiei istoriei continentale, ca o data de referinta a Europei moderne.

A consemnat

Camelia MATEI

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: