Independentul® de Constanta

Constanta – cosmopolita, controversata, iubita, injurata…

Submarinul „Delfinul“ va naviga din nou!

Posted by admin® pe August 13, 2007

Mandria de odinioara a Fortelor Navale Romane, submarinul „Delfinul“, ar putea reintra in serviciu activ din 2008. Cel putin aceasta este dorinta ministrului Apararii, Teodor Melescanu, exprimata sambata, 11 august, in vizita sa din portul Constanta, prilejuita de Ziua Portilor Deschise. Pentru punerea acesteia in practica, ministrul a solicitat sefului Statului Major al Fortelor Navale (S.M.F.N.), viceamiral Dorin Danila, ca in termen de 7 – 10 zile sa se intocmeasca documentele privind necesarul de cheltuieli pentru repararea si repunerea in functiune a singurului submarin din dotarea Marinei Militare Romane. Teodor Melescanu a precizat ca, desi nu cunoaste suma necesara „revitalizarii“ acestuia, „o parte din acest necesar de cheltuieli poate fi antamat inca din acest an“.Mai mult, ministrul crede ca la anul, de Ziua Marinei, submarinul va defila in fata celor prezenti.

                    

„Delfinul“ este, in momentul de fata, piesa de muzeu, fiind folosit de elevii Academiei Navale pentru acomodarea cu instrumentele de la bordul unei astfel de nave. Pentru a putea reintra in serviciu activ, este nevoie de achizitionarea a doi acumulatori noi, dar si de o revizie tehnica completa, pentru a putea exista garantia ca toate sistemele de bord functioneaza la parametrii normali.
 

Submarin modern, folosit la… antrenamente!
In anii ’80, in plin razboi rece, Nicolae Ceausescu a hotarat ca Fortele Navale ale Romaniei trebuie inzestrate cu cel putin un submarin, astfel ca, in august 1986, in portul Midia a intrat un submersibil nou, fabricat – unde altundeva? – in fosta Uniune Sovietica. Mai exact, in santierul naval „Nijnii Novgorod“, aflat la 400 de kilometri de Moscova, pe fluviul Volga. A fost adus in portul romanesc dupa o calatorie pe fluviul respectiv si, prin mai multe canale, pana la Sevastopol. Doua echipaje au fost trimise imediat la cursuri de perfectionare, in „mama Rusia“. La bordul lui ajungeau numai cei mai bine pregatiti studenti ai Scolii de Maistri Militari sau ai Academiei Navale. Principalele conditii pe care trebuiau sa le indeplineasca submarinistii erau… sa fie insurati si sa aiba copii. Dupa zeci de misiuni de patrulare de coasta si in larg, „Delfinul“ a primit prima alarma de lupta in decembrie 1989, cand a fost trimis in largul Marii Negre, pentru a… apara tara de „teroristi“. In anul 1986, cei doi acumulatori care alimenteaza propulsorul electric, cantarind o tona fiecare, de provenienta ruseasca, s-au descarcat si au fost demontati de pe nava. Nemaifiind utilizabil, submarinul a intrat in custodia Academiei Navale, lasand Flota Militara fara „piesa de rezistenta“. Nava face parte din clasa de submarine KILO, considerate, inca, drept unele dintre cele mai silentioase si greu detectabile din lume, are un deplasament de 2.325 tone la suprafata si 3.076 tone in imersiune. Cu o lungime de 74,3 metri si o latime maxima de 10 metri, poate cobori la o adancime de 250 metri, dezvoltand o viteza de 10 noduri la suprafata si 20 metri sub apa. La viteza de 3 noduri, are o autonomie de 6.000 mile marine si un pescaj de 6,6 metri. Are in dotare 6 tuburi lanstorpila, poate lua la bord 18 torpile sau, alternativ, 36 de mine. A fost fabricat in santierele navale din fosta U.R.S.S. si a intrat in dotarea Marinei Militare Romane, care a platit pentru el suma de 40 milioane USD. A fost inregistrat in evidentele partii romane ca „vanator de submarine nucleare“ si este compatibil cu standardele impuse de NATO.
 

Dotari de invidiat
In perioada celui de al doilea razboi mondial, Romania beneficia de serviciile a trei submarine, dar acestea au fost confiscate de U.R.S.S., ca „despagubiri“ pentru pagubele produse de armata romana inainte de a se alia cu „marele vecin de la rasarit“. „Delfinul“ a fost, dupa achizitionarea sa, piesa de rezistenta si, totodata, mandria marinarilor romani. Invelit in straturi de anvelope, ca toate submersibilele din clasa KILO, este foarte greu de detectat, chiar si cu radare performante de detectie magnetica. Se spune ca, la inceputul anilor ’90, un general american aflat in vizita a ramas atat de impresionat de invelisul navei, incat a cerut sa i se puna la dispozitie o bucata din acesta, pentru a fi studiat in Statele Unite. De asemenea, se spune ca trei submarine din aceeasi clasa sunt folosite de marina iraniana si nu au putut fi localizate deocamdata de U.S. Navy. La ultima evaluare a sumei necesare repunerii in circulatie a „Delfinului“ s-a estimat ca sunt necesare 22 milioane euro, suma care ar include atat achizitionarea a doi acumulatori de fabricatie germana (cu o durata de utilizare de sase ani, spre diferenta de cei doi ani asigurati de cei rusesti), punerea la punct a sistemului de comunicatii, pentru a fi compatibil cu standardele NATO, si revizia tehnica a navei. Dupa declaratiile ministrului Apararii, suma ar putea fi acoperita dintr-un viitor buget al ministerului pe care cu onor il conduce. In aceste conditii, visul submarinistilor, de a executa misiuni reale pe un submarin real si nu pe machetele de uscat, ar putea deveni realitate. Asta, daca se va trece de la faza declaratiilor la cea a faptelor.

Adrian GEORGESCU

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: