„Cui ii este teama de S.O.V.?“

Este intrebarea socanta din „Jurnalul National“, spumegand de… detergent, adresata cititorilor, cu intentia nedisimulata de a-l „curata“ de toate relele pe arhicunoscutul tepar, Sorin Ovidiu Vantu. Raspunsul ar veni, cu siguranta, din partea celor peste 380.000 de investitori escrocati de „Parintele F.N.I.“. Intr-o solidaritate prost mascata cu magnatul Realitatii TV, loialistii lui Dan Voiculescu au considerat de (ne)cuviinta sa-i ofere sprijin mediatic in afacerea pensiilor private (dupa scandalul implicarii S.O.V.). Fara sa-si marcheze campania de lobby cu distinctivul (P), jurnalistii au consimtit la o condamnabila complicitate, indreptata impotriva romanilor neinformati. In fond, de la „Dormiti linistiti“ la „Cui ii este teama de S.O.V.?“ distanta nu se masoara decat in… naivitate si penibil.

(V.P.)

Neamul basestilor gazeaza Justitia

de Valentin POPESCU

O tara intreaga a aflat cu stupoare ca ministrul Justitiei este anchetat penal de Directia Nationala Anticoruptie. Inevitabil, „funesta“ stire a fost preluata de toate agentiile de presa pentru a face inconjurul Uniunii Europene. Fie si simplul enunt „Seful Justitiei romanesti va da cu subsemnatul in fata procurorilor“ era de natura sa frisoneze lumea civilizata, aducand, in paralel, deservicii majore nereformatei noastre Justitii. Si totusi, dincolo de decredibilizarea personajului ales sa vegheze ca dreptatea sa nu-si sparga capul, probascienii au incercat sa argumenteze anchetarea cu tenta politica a ministrului Chiuariu in slovele impartialitatii.

Cand seful D.N.A. declara, indubitabil, ca „ministrul Justitiei si ministrul Muncii au dosare penale, intocmite de D.N.A.“, romanii au conchis invariabil asupra verdictului: GUILTY! Altminteri, nici un procuror nu si-ar fi permis sa coasa la dosarele a doi ministri acuzatii fantasmagorice, caduce la prima confruntare cu aparatorii invinuitilor si care sa conduca la achitare. Doar nu te joci cu reputatia unor demnitari! Oricati Tulusi vor poza in vajnici luptatori anticoruptie si tot nu au dreptul sa defaimeze institutiile statului, la varful lor. Asa ar fi normal… Din nefericire, dezgustatoarea noastra anormalitate ne demonstreaza cu totul altceva.

Trimise la Cotroceni pentru „avizare“, dosarele ministrilor Tudor Chiuariu si Paul Pacuraru „contin elemente(?) care fac necesara prezenta lor in fata procurorilor“. Uluitoarea remarca apartine, cui altcuiva, decat presedintelui Basescu. Este acelasi justitiar ad-hoc, care sustine ca „documentele primite la Comisia de la Cotroceni NU arata inceperea urmaririi penale, iar Administratia Prezidentiala NU va da decat un aviz pentru ca ministrii sa poata da explicatii procurorilor“. Ce explicatii si in ce calitate? Enigma totala, caci si Chiuariu, si Pacuraru nu au fost citati nici ca martori, nici ca invinuiti.

Asadar, desi intinde o mana de ajutor discreditarii Justitiei, Traian Basescu nu se pronunta decat in favoarea unor „explicatii“ date procurorilor (dupa modelul KGB?). In schimb, se arata contrariat de pozitia adoptata de Chiuariu, banuitor, pe buna dreptate, pentru (re)deschiderea dosariadei politice. Nu stim cat de „degradanta“ a fost atitudinea ministrului Chiuariu in relatia cu institutiile statului, cert este ca atacul galonatului inculpat din dosarul „Flota“ prezinta vadite conotatii revansarde. La care a aderat, fara inhibitii, procurorul cu reflexe NKVD-iste, Daniel Morar. De departe, „pupila“ presedintelui, tartorul D.N.A. se comporta in limitele unui servilism cu adevarat… degradant. Ce vroia plangaciosul berbant de stat de la mai-marele procurorilor anticoruptie? Morar sa fie… chior in tara orbilor si sa solicite trimiterea cu celeritate a dosarului intocmit de subalternii colegului Tulus. La fel de… repede cum a fost audiat presedintele jucator in dosarul Titanicului furaciunilor… Dar asta e, Basescu e presedinte si poate fura orice si oricat, cu o singura exceptie: sa nu tradeze tara.

Neindoielnic, daca seful statului nu s-ar mai implica in numirea procurorilor si judecatorilor (propunerea si confirmarea ramanand atributul exclusiv al ministrului Justitiei si al C.S.M.), slugarnicia anchetatorilor s-ar atenua, iar numarul dosarelor cu pecete politica ar cunoaste o diminuare semnificativa. Pana atunci, insa, potrivit gandirii judecatorului suprem al Romaniei, niste „elemente“ sunt indeajuns pentru interogarea si urmarirea penala a indezirabililor.

Dupa 30 de ani de inexistenta, Consiliul Judetean a redeschis Muzeul de Arta din Topalu

Comuna Topalu se poate mandri din nou cu muzeul sau de arta. Timp de 30 de ani, nimeni nu s-a ingrijit de institutia de cultura, ieri insa, dupa un an de reabilitari, muzeul si-a redeschis portile. Cu emotii si amintiri din trecut, multi localnici au luat parte la marele eveniment. Tinerii insotiti de parintii si bunicii lor au petrecut, pret de cateva ceasuri, alaturi de reprezentantii autoritatilor locale prezente la fata locului, cele carora au tinut sa le multumeasca ca le-a fost redat muzeul lor de suflet. „Au trecut 50 de ani de cand nu am mai vazut pictura «Fetita Acrobatului» semnata de Nicolae Tonitza. Prima oara cand am vazut-o aveam 8 ani si eram clasa intai. Mi-ar trebui o zi intreaga sa vizitez muzeul, mie care sunt localnic. Nici nu ma gandesc cat le-ar lua celor straini locului“, a precizat Iordan Stanure, un localnic ce nu credea ca va mai trai un astfel de moment. 

Frumos, foarte frumos, ii multumim lui Gheorghe Vintila, cel care ne-a donat intreg muzeul“, a declarat, plina de emotii, Georgeta Crudu, una dintre zecile de persoane prezente la marele eveniment. In nici un an de zile, cu ajutorul Consiliului Judetean si al primariei si Consiliului Local al comunei, s-a reusit repunerea in circuit a institutiei de cultura, o veritabila si unica comoara autohtona, dar si europeana, intrucat se bucura de lucrari originale semnate de mari pictori autohtoni. 

„In trei ani de zile s-a facut cat nu s-a realizat in 20 de ani“
„Fara sprijinul presedintelui Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, muzeul nu ar fi capatat aceasta haina de sarbatoare. In nici un an de zile a fost renovat din temelii“, a precizat directorul Muzeului de Arta Constanta, Doina Pauleanu, aflata la fata locului. Aceeasi consideratie a fost adusa presedintelui Consiliului Judetean si de catre primarul comunei Topalu, Gheorghe Murat. Edilul s-a mai aratat incantat de prezenta la inaugurare a primarilor din Ghindaresti, Tataru, Saraiu si a viceprimarilor din diferite localitati limitrofe. Pentru ca ziua redeschiderii muzeului sa fie sarbatorita, Consiliul Judetean Constanta a sprijinit financiar lucrarile de renovare cu 2,5 miliarde lei vechi. „In trei ani de zile s-a facut pentru Topalu cat nu s-a realizat in 20 de ani. Pe langa muzeul pe care il inauguram azi, alaturi ne bucuram de un camin cultural recent renovat. Alimentarea cu apa a comunei, implementarea programului SAPARD, reabilitarea dispensarului si a scolilor pe toate le-am realizat impreuna cu primaria si Consiliul Local din Topalu. Pe viitor intentionam sa dezvoltam agroturismul local, iar muzeul este una dintre coordonatele proiectului. In momentul de fata, discutam reamenajarea falezei prin programul Axei 5 Agroturism dezvoltat de Consiliul Judetean“, a declarat presedintele C.J.C., Nicusor Constantinescu. Cat priveste soarta muzeului, presedintele C.J.C. a declarat ca intentioneaza optima securizare a cladirii. Pe langa oamenii de paza si sistemul de alarma deja existente, cat de curand vor fi montate camere de supraveghere.  

Muzeul poarta cu sine o poveste de generatii
Nici mai mult, nici mai putin de 12 camarute adapostesc 228 de picturi originale ce poarta semnatura lui Nicolae Tonitza, Constantin Artachino, Stefan Popescu, Nicolae Groparu, Nicolae Grigorescu si multor alte nume sonore. Si aceasta datorita unor oameni ce si-au dedicat viata artei. Muzeul de arta „Dinu si Sevasta Vintila“ din Topalu poarta cu sine o poveste de generatii. Dinu si Sevasta Vintila, familie de invatatori, au colectionat toata viata piese originale ale marilor pictori ai vremii. Fiul acestora, Gheorghe Vintila, le-a urmat exemplu, iar cu 18 ani inainte de a se stinge din viata a donat toata colectia si casa in care a vietuit el si parintii lui comunei Topalu si a dedicat muzeul amintirii parintilor lui. „In anul 1960, toate picturile colectionate de el si parintii lui si casa au fost donate comunei Topalu. Rugamintea lui a fost ca sa aiba locul de veci in spatele casei pe care a lasat-o mostenire muzeului, acest lucru nu s-a putut in anul 1978 la moartea sa. Abia in 1993 a fost reinhumat si i s-a indeplinit dorinta de a fi ingropat langa casa parinteasca“, a declarat, in amintirea lui Gheorghe Vintila, directoarea Muzeului de Arta Constanta, aflata la eveniment.        

Camelia MATEI

Jandarm pe contrasens cu viata

Un jandarm a decedat in noaptea de marti spre miercuri (in jurul orei 22.10), dupa ce s-a dezechilibrat de pe motocicleta pe care se deplasa. In urma unei manevre de depasire, subofiterul Elvis Chemal a pierdut controlul vehiculului, a derapat, patrunzand astfel pe contrasens, si, in cele din urma, a intrat in coliziune cu un TIR, care circula regulamentar din sens opus. In urma impactului deosebit de puternic, subofiterul de numai 27 de ani, din localitatea Basarabi, a decedat pe loc. Potrivit purtatorului de cuvant al Inspectoratului de Jandarmi Judetean (I.J.J.) Constanta, capitan Sorin Tranca, subofiterul era in randul gruparii de jandarmi Constanta din anul 2006.

Lian VACARENCU

Hoti prinsi in flagrant

O echipa de interventie apartinand Inspectoratului de Jandarmi Judetean Constanta, aflata in serviciul de patrulare, a surprins in apropierea Portii numarul 5 din vecinatatea portului Constanta trei persoane in timp ce carau mai multe obiecte din aluminiu (scara din aluminiu si doua bare, fiecare in lungime de trei metri). Cei in cauza, Alexandru B., in varsta de 19 ani, din Constanta,  N. L., in varsta de 17 ani, din Mangalia, si I.G, in varsta de 17 ani, din Botosani, au declarat jandarmilor ca au sustras materialele dintr-un TIR stationat in apropierea Portii numarul 5 port Constanta, dupa ce soferul TIR-ului respectiv coborase din cabina pentru a prezenta actele in vederea intrarii in port. Cei trei au spus jandarmilor ca au mai ascuns in imediata apropiere a zonei mentionate o lada care continea mai multe piese metalice si chingi, lada pe care anterior o sustrasesera tot din TIR-ul respectiv. 

                    

Intentia celor trei era de a comercializa obiectele sustrase la un centru de colectare a fierului vechi. Prejudiciul a fost recuperat si predat partii vatamate.  Persoanelor in cauza le-au fost intocmite actele premergatoare inceperii urmaririi penale pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, acestea urmand a fi inaintate Parchetului de pe langa Judecatoria Constanta.De asemenea, marti, 25 septembrie, a.c., in jurul orei 15,50, aflata in timpul patrularii, o echipa de interventie apartinand Inspectoratului de Jandarmi Judetean Constanta a surprins, in apropierea localitatii Lumina, din judetul Constanta, doua persoane in timp ce comercializau, fara a indeplini conditiile legale, un casetofon auto si 10 telefoane mobile. Cei in cauza sunt Florin D., in varsta de 39 ani, si Limbru D., in varsta de 36 ani, din Navodari. Bunurile comercializate au fost ridicate in vederea confiscarii, persoanele fiind sanctionate contraventional cu suma de 1.000 lei, in baza Legii nr. 12/1990.

Lian VACARENCU

Tartoussi ramane in Romania

Magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au respins recursul formulat de armatorul sirian Mustafa Tartoussi impotriva sentintei Curtii de Apel Constanta, care a decis mentinerea interdictiei de a parasi tara. La sedinta de judecata care a avut loc marti, presedintele completului de judecata a pus in discutie din oficiu exceptia inadmisibilitatii recursului. In cele din urma, magistratii au admis exceptia ridicata din oficiu si au respins recursul. Reamintim ca magistratii Curtii de Apel Constanta a decis ca hotararea procurorilor Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin care armatorului sirian Mustafa Tartoussi i s-a prelungit interdictia de a parasi Romania de la 2 septembrie, la 3 octombrie este temeinica si legala. Sirianul si-a motivat cerea de parasire a Romaniei prin aceea ca trebuie sa mearga in Marea Britanie, unde ar urma sa recunoasca paternitatea unui copil. Mustafa Tartoussi a fost acuzat ca, la sfarsitul lunii iunie 2006, l-a ajutat pe cetateanul sirian Omar Hayssam sa fuga din tara, la bordul navei „Imam T“, al carei capitan era, desi stia ca acesta este invinuit de participare la acte teroriste.

                       

In urma extinderii cercetarilor, in dosarul disparitiei au aparut si Mahmoud si Moukles Omar (fratele lui Hayssam), acuzati de complicitate cu Tartoussi. Dupa o buna perioada de timp in care lipsa unor indicii noi a stopat continuarea anchetei, procurorii au reluat audierile la mijlocul acestei veri, toti invinuitii in acest dosar prezentandu-se la Parchet pentru a da noi declaratii. Nava „Iman T“, la bordul careia se pare ca s-a imbarcat Hayssam, este un cargou folosit la transportul marfurilor generale si naviga sub pavilion coreean. Este inregistrata in Dellaware (S.U.A.) si agenturata de societatea „Mediteraneean Line Incorporated“. Vasul este operat de firma „Tartoussi Shipping“, detinuta de principalul suspect in cazul disparitiei lui Hayssam. Mentionam ca intre timp, Omar Hayssam a fost anchetat, judecat si condamnat in lipsa la 20 de ani de inchisoare si plata unor despagubiri de milioane de dolari, sub invinuirea participarii la fapte de terorism cu trimitere directa la rapirea jurnalistilor romani in Irak. El a fost pus in libertate pe motive medicale, in data de 26 aprilie 2006, de catre procurorul Ciprian Nastasiu, in calitate de sef adjunct al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (D.I.I.C.O.T.).

Cristina ARDELEAN

Judecatorii abuzeaza de concediile medicale

Ultimul control al Consiliului Superior al Magistraturii a gasit alte deficiente in modalitatea de solutionare a dosarelor la instantele Constanta, Judecatoria Constanta avand probleme in rezolvarea cu celeritate a dosarelor. „Anual, la Judecatoria Constanta sunt inregistrate mii de dosare, in timp ce schema de functii pentru judecatori este de 47 de persoane. Insa, la ora actuala, doar 34 sunt ocupate, dintre care 7 cu stagiari, care nu au asa de multa experienta, deci se descurca mai greu cu dosarele”, spune magistratul Ciprian Coada, purtator de cuvant al Tribunalului Constanta. Un calcul elementar demonstreaza ca, de-a lungul unui an, un singur judecator ar trebui sa se ocupe de cateva sute de dosare, fapt care este, LOGIC, peste puterile unui om. Judecatorii „acuza” nu doar numarul mare de dosare pe care trebui sa-l gestioneze, ci si lungimea listelor, unele mai lungi decat o zi de post… unele sedinte tinand chiar si pana dupa lasarea serii. Pe langa faptul ca nu are personal suficient, se poate observa ca anumiti judecatori nu dau randament in comparatie cu alti colegi magistrati.

                    

De asemenea, se pare ca magistratii care nu prea au chef de munca intra in concedii medicale. Din acest motiv, s-au facut deja demersuri la Ministerul de Justitie pentru a se aproba o functie pentru un medic de medicina muncii. „In urma cu cateva luni, am facut primele demersuri la minister pentru a ni se aproba un medic de medicina muncii, deoarece unii judecatori, in special cei de la Judecatorie, abuzeaza de concediile medicale. Un medic al nostru ar trebui sa vizeze toate concediile medicale luate de judecatori. Desigur ca, la modul in care muncim noi si la povestile pe care le auzim, am avea nevoie si de un psiholog, insa deocamdata sa ni se aprobe cel de medicina muncii… si apoi vom vedea”, spune magistratul Ciprian Coada.  

Cristina ARDELEAN

Politia functioneaza pe… avarie

De ani de zile, conducerile inspectoratelor din intreaga tara se tot plang de deficitul de personal, de lipsa dotarilor, de faptul ca n-au perdele la ferestre… Satui de atatea promisiuni si de lipsa de interes manifestata fata de problemele grave cu care se confrunta,  sindicalistii politistilor au trimis sesizari conducerilor Ministerului Internelor si Reformei Administrative si a Inspectoratului General al Politiei Romane. In judetul Constanta sunt cam 1.600 de politisti si 715.000 de locuitori. Dintre cei 1.600, nu toti sunt operativi, raportul este de 1 politist la 400 de oameni, insa, avand in vedere ca se munceste in ture, situatia care se contureaza este chiar tragica. La sate, situatia este chiar mai dramatica: „La Agigea sunt 9.000 de locuitori, iar postul de Politie are 3-4 politisti, la Valu lui Traian  sunt 14.000, iar politisti sunt tot vreo patru. Un alt exemplu: o sectie de Politie din municipiul Constanta are ca raza de actiune 8-9 cartiere, iar seara agenti operativi sunt 7-8 oameni. Prin importanta si marimea sa, dar si prin categoria aparte de cetateni care il populeaza (vezi macedoneni si diverse nationalitati si combinatii de rromi cu turci, cu tatari etc), Constanta este un oras periculos.

Ultimele angajari serioase s-au facut la noi in 2005, cand au venit chiar oameni instruiti de la Jandarmerie, dar, intre timp, s-au mai pensionat cativa, unii au plecat si iar am ramas in gaura! Statul de functii dupa care operam n-a mai fost modificat din 1967 - si atunci avea in minus cam 100 de oameni, iar, intre timp, populatia judetului a crescut in numar foarte mare”, spune subinspectorul George Caraivan, liderul Sindicatului National al Politistilor - Filiala Constanta.

Politistii se pensioneaza direct de pe patul de spital
Pana la sfarsitul anului vor iesi la pensie aproximativ 100 de politisti, dintre care majoritatea ies pe caz de boala, direct de pe patul de spital, fiind atinsi de boli de inima, diabet, ulcer duodenal etc. „Pana acum, avem pe liste 90 care ne-au instiintat ca se pensioneaza, iar 70 dintre ei pe caz de boala, avand diverse afectiuni medicale”, subliniaza sindicalistul. De altfel, un studiu a relevat ca multi dintre politisti, chiar daca se pensioneaza la termen, nu apuca sa se bucure de pensii prea multi ani, decedand intr-o perioada destul de scurta, in comparatie cu alte categorii de angajati. Multi dintre ei au probleme de sanatate generate de chiar fostul loc de munca, stresul, microbii cu care intra in contact, iar faptul ca multi dintre ei au trebui sa-si fac sectorul pe vant, ploaie, canicula sau zapada, ii macina inca dinainte de pensionare. Sesizarea adresata conducerilor Ministerului Internelor si Reformei Administrative si ai Inspectoratului General al Politiei Romane, spune Caraivan, s-a facut dupa ce a fost analizat statul de plata. Tot in urma unei analize si a unor calcule pertinente s-a ajuns la concluzia ca, din cheltuielile efectuate de Ministerul Internelor si Reformei Administrative pentru a-i tine pe litoral timp de 2-3 luni pe detasati, ar putea sa angajeze permanent peste 100 de politisti, sumele destinate detasatilor asigurand plata pe un an a celor permanenti. Sindicalistii spun ca „prospaturile” care le vin direct de pe bancile scolii trebuie instruite si sunt „speriate de bombe” atunci cand sunt trimise in misiune, fiindu-le greu sa se descurce, de exemplu, atunci cand sunt trimise sa supravegheze 200 de sateni alcoolizati si pusi pe scandal intr-o discoteca de la tara.

Vara, politistii de la sat nu au dreptul al libere!
Subinspectorul Caraivan precizeaza chiar ca, pe perioada verii, din cauza deficitului de personal, politistii din zonele rurale nu si-au putut lua libere deloc, ei trebuind sa munceasca in ture, flux continuu. Asa apare un alt motiv de scandal „sindical”: orele suplimentare care trebuie aprobate de sefi si apoi platite. Tot la sat, din cauza lipsei de oameni, cei 2-3 politisti (n.n. - daca sunt si aia!) trebuie sa fie polivalenti, adica trebuie sa se ocupe de circulatie, de evidenta populatiei, de cercetari penale, de stari conflictuale etc. „Curand ni s-a comunicat ca vor fi scoase la concurs 10 posturi de ofiter, urmand a fi ridicati in grad probabil 10 subofiteri, insa acest numar este infim in raport cu numarul celor de care am avea nevoie. De exemplu, la Sectia de Politie Transporturi Constanta exista un minus de 60 de oameni. Luna viitoare vom avea congres la care vor fi invitati oaspeti de peste hotare, dar si ministrul M.I.R.A, seful I.G.R.P. si sefii inspectoratelor din tara si sa vedem ce vor spune atunci cei de la centru cand o sa ii intrebam de angajari… ca din 1992 ne-au tot spus, in fiecare an: anul asta e buget de austeritate, nu se poate. Poate la anul… Si tot asa, in fiecare an, fara sa rezolve aceasta problema”, spune liderul sindical.

Cristina ARDELEAN

Peste 2.000 kg de carne retrase de pe piata constanteana

In ultima vreme, tot mai multe produse, alimentare sau nealimentare, sunt retrase de pe piata. Cauza retragerii acestora este, cel mai adesea, depasirea termenului de valabilitate. Agentii economici prefera sa vanda un produs expirat decat sa piarda o suma infima de bani. Saptamana trecuta, inspectorii Directiei Sanitar Veterinare Constanta au efectuat un numar de 199 de controale. In urma acestora, au fost confiscate la limita termenului de valabilitate, retrase de la vanzare de catre societati peste 2.000 kg carne si produse din carne, 1.107  kg  lapte si produse lactate, 377 kg  peste si produse din peste, 114 kg de oua, 53 kg produse cofetarie-patiserie. Produsele confiscate au fost in valoare totala de aproape 300 milioane lei vechi. Inspectorii D.S.V. au luat la verificat de la targuri de animale, piete agroalimentare, unitati de fabricare a painii, cofetarii-patiserii, unitati de fabricare vin-crame si pana la inspectii in trafic, pentru a vedea daca sunt respectate conditiile de transport si depozitare a alimentelor. 

In urma controalelor efectuate au fost aplicate un numar de cinci sanctiuni contraventionale pentru nerespectarea legislatiei sanitare-veterinare in vigoare, cu amenzi in valoare de 37.000 lei, conform H.G. nr. 984/2005, modificata cu H.G. nr. 679/2006, si un numar de doua avertismente, conform             O.U.G. nr. 2/2001, cu modificarile si completarile ulterioare. Directorul adjunct al Directiei Sanitar Veterinare, dr. Gheorghe Dinca, a spus ca astfel de controale se fac zilnic, pentru a vedea in ce masura agentii economici respecta legislatia.

Ioana PAIDOS

Tot mai multe medicamente interzise pe piata

Doua dintre medicamentele cele mai folosite in tara noastra sunt pe cale de a fi catalogate drept pericole maxime pentru sanatatea populatiei. Primul pe lista este Aulin. Cutiile care contin mai mult de 30 de antiinflamatoare pe baza de nimensulid vor fi retrase de pe piata in urma deciziei agentiei europene pentru reglementarea medicamentelor de uz uman (E.M.E.A.), care a stabilit ca medicamentul nu trebuie folosit mai mult de 15 zile la rand. Decizia ca acest medicament sa nu fie folosit mai mult de 15 zile succesive, sa nu fie administrat copiilor sub 12 ani, iar bolnavilor cu insuficienta hepatica sa le fie administrat doar sub supraveghere medicala vine dupa ce, in 2002, au fost semnalate pentru prima data reactiile adverse ale produsului. Reamintim ca medicamentul este recomandat pentru tratamentul durerii si inflamatiei asociate osteoartritelor, entorselor si luxatiilor, durerilor acute si durerilor menstruale. 

                     

Reprezentantii A.N.M. spun, insa, ca prezentarea Aulinului ca fiind periculos pentru sanatate reprezinta o incercare de manipulare a opiniei publice, deoarece si in contextele precedente s-a dovedit ca medicamentul este eficient, daca este administrat conform prescriptiilor. O alta problema este cea a Algocalminului, medicament bazat pe metamizol. Potrivit unor studii la nivel european, suntem printre putinele tari din Europa care mai au la comercializare acest medicament. In majoritatea statelor s-a considerat ca are mai multe efecte secundare decat beneficii si a fost catalogat ca extrem de toxic. Alaturi de Algocalmin, pe lista analgezicelor considerate nocive de catre tarile occidentale se afla Dipyrone, Novalgin, precum si cele care au la baza fenilbutazona, medicamente utilizate foarte frecvent in Romania. In Statele Unite, fabricarea Algocalminului, cunoscut sub denumirea de Metamizol, a fost interzisa cu desavarsire din 1973. Interdictii de comercializare au fost introduse si in Suedia, Germania, Olanda, Grecia, Irlanda, Pakistan, Ghana, Arabia Saudita sau Kuweit, in timp ce in tari, precum Belgia, Algocalminul este pastrat la sectiunea otravuri, existand obligatia aplicarii pe flacon a etichetei cu un cap de mort.

Mirabela PANFIL

Digul Constanta - finantat din fonduri structurale

Ministerul Transporturilor va depune in octombrie primul proiect cu finantare din fonduri structurale, extinderea digului Sud port Constanta, dupa ce in cursul acestei saptamanii va fi finalizat ghidul solicitantului pentru POS-T, a declarat secretarul de stat, Tanczos Barna. „Ghidul solicitantului va fi finalizat in aceasta saptamana. In luna octombrie va fi depus primul proiect, respectiv cel de extindere a digului din portul Constanta, insa restul proiectelor vor fi depuse din noiembrie, cel tarziu in decembrie, fiind vorba  de proiecte de infrastructura, care necesita o documentatie ampla“, a explicat secretarul de stat, Tanczos Barna. Proiectul privind extinderea digului Sud din portul Constanta se afla pe lista proiectelor care vizeaza modernizarea si dezvoltarea porturilor maritime si fluviale- axa prioritara 2, axa pentru care se vor aloca 157,93 milioane euro din Programul Operational Sectorial pentru Transporturi (POS-T). 

                        

Pe lista proiectelor de pe axa 2 prioritara se mai afla cele legate de accesul feroviar in portul Constanta, realizarea podului rutier Dunare - Marea Neagra - 28,8 milioane euro si modernizarea porturilor de pe Dunare - 25 milioane euro.  Ministerul Transporturilor va beneficia prin POS de 23% din totalul fondurilor structurale, beneficiarii urmand sa fie Compania de Autostrazi, C.F.R. S.A., C.F.R. Calatori, administratiile aeroportuare si cele ale porturilor. Astfel, pentru transporturi se vor aloca aproximativ 5,7 miliarde euro, din care 4,56 miliarde euro bani de la Uniunea Europeana, restul reprezentand contributia Romaniei. Cea mai mare parte a fondurilor, respectiv 60%, va fi folosita pentru axa prioritara 1, care vizeaza dezvoltarea unui sistem de transport legat de retelele de drumuri si autostrazi ale Uniunii Europene. De asemenea, 34% din fonduri vor fi destinate modernizarii si dezvoltarii infrastructurii nationale, aici fiind incluse si proiectele pentru modernizarea aeroporturilor. 30 milioane euro se vor cheltui pentru dezvoltarea terminalelor intermodale, care vizeaza conexiunea diferitelor mijloace de transport pentru marfa si peste 350 milioane euro pentru sectorul naval. Printre proiectele navale care vor fi finantate cu fonduri europene se numara implementarea celei de-a doua etape a programului RoRIS, respectiv a sistemului de informare fluviala, si constructia podului rutier al Canalului Dunare - Marea Neagra, care va lega nordul si sudul portului, fiind plasat in apropierea centurii orasului Constanta, in legatura cu Autostrada Soarelui.

Robert NENCIU

Patronatele ravnesc patrimoniul sindical

Organizatiile patronale solicita ca patrimoniul sindical sa fie administrat de un consortiu constituit din confederatiile patronale si sindicale reprezentative, aceasta pentru a fi impiedicata vanzarea patrimoniului de catre sindicate. Potrivit co-presedintelui Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania (A.C.P.R.), Florian Costache, Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse (M.M.F.E.S.) a initiat un proiect de lege prin care se retrocedeaza dreptul de proprietate al sindicatelor asupra patrimoniului imobiliar. Astfel, pentru ca nu pot fi stabilite criterii obiective potrivit carora imobilele sa fie distribuite pe cote-parti tuturor organizatiilor sindicale existente in momentul de fata, proiectul propune atribuirea dreptului de proprietate Uniunii Nationale pentru preluarea Patrimoniului Sindical. 

  

Reminiscente comuniste
A.C.P.R. sustine ca retrocedarea patrimoniului nu este posibila, pentru ca intre sindicatele comuniste si cele din prezent nu exista o continuitate juridica. Totodata, patronatele considera ca patrimoniul sindical trebuie administrat si de asociatiile patronale, pe langa cele sindicale, intrucat, in perioada comunista, sindicatul era definit ca fiind o „organizatie profesionala care reuneste in randurile sale toti oamenii muncii, in calitatea lor de proprietari ai mijloacelor de productie, de producatori si beneficiari ai bunurilor materiale si spirituale“. Patronatele cer ca patrimoniul sindical dinainte de 1989 sa fie folosit de toti partenerii sociali, in vederea cresterii nivelului de sanatate al salariatilor sau a dezvoltarii si modernizarii bazelor de odihna si tratament destinate acestora. Potrivit proiectului de lege pentru retrocedarea patrimoniului sindicatelor, in subordinea Ministerului Economiei si Finantelor se va infiinta o comisie formata din presedintele Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor si cate un reprezentant al Ministerelor Justitiei, Economiei si Finantelor, Internelor si Reformei Administrative, precum si un reprezentant din partea Secretariatului General al Guvernului. Dreptul de proprietate asupra imobilului solicitat se dobandeste, dupa caz, pe baza deciziei Comisiei, a unitatii detinatoare sau a unei hotarari judecatoresti ramase definitive.

Cererea patronatelor este „o aberatie“
Solicitarea patronatelor de a administra patrimoniul sindical impreuna cu sindicatele este „o aberatie de mentalitate comunista“ si fara niciun temei, sustine presedintele C.N.S. „Cartel Alfa“, Bogdan Hossu. „Patronii nu au nicio treaba cu administrarea patrimoniului sindical dinainte de 1989. Este un drept al salariatilor si chiar daca sindicatele nu mai sunt aceleasi cu cele din perioada comunista, salariatii sunt aceiasi. Cererea patronatelor nu are niciun temei, este o aberatie de mentalitate comunista, care arata ca in Romania se poate orice“, a declarat Bogdan Hossu.

Camelia MATEI

Infectioasele se Reanimeaza

Sediul Spitalului de Boli Infectioase a fost dat in exploatare in urma cu aproximativ 60 de ani si are in prezent 200 de paturi pentru acordarea asistentei medicale specializate in sectii. Cu toate ca nu a trecut mult timp dupa lucrarile de renovare ale spitalului,  conducerea se preocupa acum de punerea pe picioare a centralei termice, dar si functionarea morgii, care actualmente se afla in reparatii. Toate acestea reprezinta o investitie de 15 miliarde de lei, bani care vor veni de la Ministerul Sanatatii. De asemenea, unitatea va avea in curand si o Sectie de Reanimare cu sase paturi, care va functiona incepand cu anul 2008 si pentru care vor mai fi angajati oameni. Dupa cum prea bine se stie, in judetul Constanta, starea unitatilor sanitare este deplorabila, iar cei mai multi dintre pacienti prefera sa se trateze singuri acasa si sa refuze internarea. Toate acestea din cauza faptului ca centrele medicale sunt foarte vechi si nimeni nu s-a ingrijit sa le renoveze: instalatiile sanitare si electrice sunt in cea mai mare parte stricate, iar peretii mai au putin si cad pe tine.

                    

Ca urmare a acestui fapt, in urma cu aproximativ doi ani au fost demarate lucrarile de reabilitare la principalele institutii medicale din judet. Din pacate, la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta, lucrarile de renovare au fost sistate, insa, la Spitalul de Boli Infectioase toate lucrarile sunt aproape finalizate. Cu sprijinul Primariei Constanta si al Consiliului Local, Spitalul Clinic de Boli Infectioase a devenit una dintre cele mai moderne unitati spitalicesti ale judetului. Dupa mai bine de 40 de ani, timp in care nu a fost facuta nici o reparatie capitala, ci doar au fost efectuate mici carpeli care nu au reusit sa amelioreze in nici un fel starea spitalului, au fost terminate lucrarile de reabilitare la Spitalul de Boli Infectioase din cadrul fostului Spital Municipal. Inainte de inceperea lucrarilor existau unele sectii care erau renovate, dar din fonduri externe. Insa, subsolul si exteriorul, cele care intr-adevar aveau nevoie de reabilitare, erau in paragina. Acum, a declarat directorul unitatii, dr. Sorin Rugina, totul este in regula. Astfel, Consiliul Local Municipal, impreuna cu Primaria Constanta au demarat un amplu proiect de reabilitare, care prevedea ca pe parcursul a 24 de luni vor fi efectuate lucrari de reamenajare interioara, precum si reabilitare generala. Valoarea totala a reparatiilor este de 34 miliarde de lei, bani acordati de la bugetul de stat. Medicii din cadrul S.C.J.U. declara acum ca sunt foarte multumiti de stadiul lucrarilor. De mentionat este faptul ca toate saloanele sunt organizate dupa normele europene, iar fiecare camera are si grup sanitar. In alta ordine de idei, dr. Rugina a mai declarat ca se mentin in continuare cazurile de suspiciuni de meningita, insa la cifre normale.

Mirabela PANFIL