Case de amanet, jefuite de… angajate

Noua femei vor fi judecate pentru delapidare si fals intelectual, dupa ce l-au tras in piept pe angajatorul lor, patronul unei case de amanet, cu mai multe puncte de lucru, din Constanta. Cele noua, impotriva carora a fost inceputa urmarirea penala, sunt Mariana Ciuculeaca – administrator la S.C. „Joe Bonano“ S.R.L. din Constanta, Veronica Abdulea, Silvica Nicoleta Scanteie, Ana Maria Marin, Ionela Tanase, Corina Viconschi, Georgiana Fulga, Raluca Elena Smadu  si Adriana Silaghi. Ciculeaca a fost numita administrator cu puteri depline de catre patronul caselor de amanet, care, cu acest prilej, i-a dat si drept de semnatura pe conturile bancare, precum si dreptul de a lucra cu incasarile si bunurile firmei. Fara sa-i treaca prin cap ca increderea sa va fi rau rasplatita, patronul si-a vazut de treaba si abia peste un an, cand i-a venit ideea sa verifice ce se mai intampla, a realizat greseala. In anul 2004, cand a observat, cu totul intamplator, ca registrele contabile sunt masluite, a procedat la o verificare mai atenta, dupa care s-a constatat ca lipsesc sume de bani. In plangerea adresata Politiei, patronul caselor de amanet a aratat ca a fost jecmanit cu nerusinare, valoarea prejudiciului fiind cifrata la trei miliarde de lei.
Fratia salariatelor
  In urma anchetei, politistii au descoperit ca, pentru a fura din banii casei de amanet, administratorul a fost ajutat de celelalte salariate. In primul rand, femeia a ridicat sume de bani din contul societatii pe care nu le-a evidentiat in registrul de casa al societatii, pentru bunul motiv ca a pastrat banii pentru ea. Anchetatorii au mai aratat ca a intocmit mai multe dispozitii de depunere si restituire numerar in si din contul societatii, sume care nu a ajuns, insa, la asociatul unic. De altfel, femeia nu a dus lipsa de ingeniozitate, cand a fost vorba sa faca rost de bani. Ea intocmea dispozitii de transfer numerar de la un punct de lucru al firmei la altul, lua sumele, insa uita sa le depuna. Cu toate acestea, ea le-a cerut salariatelor de la punctele de lucru respective sa inregistreze primirea acestor bani in registrul de casa, promitand ca va da banii in cateva zile. Fiindca administratorul se facea ca uita sa mai aduca banii, salariatele au devenit, astfel, partase la un fals. Primul fals il atragea pe al doilea; ca sa scape, la randul lor, de povara banilor pentru care semnasera, in fals, ca i-au primit, salariatele au fost de acord sa se spele pe maini de ilegalitate, intocmind o a doua. In cursul anchetei s-a stabilit ca delapidarea era acoperita de contracte de creditare false, incheiate cu persoane fictive sau erau falsificata valoarea creditelor date, eventual triplata, pentru a acoperi „gaura“. Patronul s-a plans ca femeia pe care o investise cu increderea sa lua si obiecte lasate gaj, bijuterii din aur, telefoane sau obiecte electrocasnice, pe care nu le mai restituia, iar in unele cazuri a subtilizat aurul inlocuindu-l cu tabla. Mai mult decat atat, Mariana Ciuculeaca tinea si o evidenta cu banii delapidati, insemnand falsurile ca sa le tina minte.  Si in aceste cazuri, lipsurile au fost acoperite cu contracte de creditare false. La descoperirea catastrofei, patronul le-a desfacut tuturor angajatelor contractele de munca si le-a dat pe mana Politiei. Valoarea prejudiciului a fost estimata la 3,4 miliarde lei, suma ce va fi imputata fostelor salariate.

Antonia MAER